miercuri, 22 februarie 2012

La duhanit



Mi s-a deshis un luminis fara sa-l caut: mi-am adus aminte ca odata m-a luat sora maica-mii cu ea in vizita la o baba din sat de la bunica, avea o porecla de milioane pe care n-o mai retin.

Venise de peste mari si tari (dupa convingerea bunicii, care inca zice ca fiica-sa traieste in Australia, desi a fost la ea in vizita) si vroia s-o vada si pe baba aia.

Azi mi-am data seama ca ii era dor s-o vada, ea femeie, cum o cunoscuse copil fiind: moderna si a dracului. Am gasit amandoua o baba hatra, cu care a ras stirbeste cat a putut, fumand ca turcii si afumandu-ma fara mila. Intai a bruftuluit-o pe matusa-mea ca de ce fumeaza si dupa aia i-a zis cas: "Duhanesti, hait? Pai hai sa duhanim."

O vizita pe care azi o inteleg perfect. Mai mult, o si reeditez cand am ocazia.

Nu neaparat duhanind si in nici un caz afumand pe altcineva.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu