Ce mai vad pe strada

Pe strada Tuset: restaurantul Two7 - 7  in catalana e "set".

Pe strada Torrent de l'olla: restaurantul L'olla del torrent. Oala din mijlocul furtunii.
Ar fi mers si Furtuna din oala.

Asta e de acum vreo sase ani, n-am reusit sa dam de el din nou: magazinul Eurasia sau Euro-Asia, nu mai retin, in cartierul chinezesc. Inauntru, vanzatoarea era o negresa splendida.

Pe artera Diagonal (traverseaza orasul intre munte si mare, in diagonala): la numarul 444, o cladire maiestuoasa pe care scrie cu majuscule: Cuatrecasas (patru case).

E unul din cele mai prestigioase bufete de avocati din oras, si apartine familiei Cuatrecasas, de generatii.

Daca-mi spui ca macar o generatie erau patru frati, toti avocati, nu m-ar mira.

Nu demult exista un site web care era o agenda fotografica a Barcelonei. Puneai orice adresa si aparea poza locului. A disparut. Vroiam sa pun poza cu cladirea Cuatrecasas, aia domneasca, nu birourile moderne.

Cum nu se mai poate, pun poza cladirii pe care am facut-o in seara de Craciun.
Nu se vede nimic, dar na. Literele luminoase care se intuiesc solfegiaza impertinent: Cuatrecasas.

Crede-ma ca e pe Diagonala, la numarul 444, acolo unde se intalneste cu Passeig de Gracia.
El llàpis (creionul) e obeliscul pe care Passeig de Gracia il infige in Diagonala.
Sau invers, punctul in care Diagonala ii permite celeilalte strazi sa inceapa.

In sus si-n jos

Am schimbat Furtuna florilor pe Bucuros din Sus.

Sunt foarte obisnuita cu toponimele "de sus" si "de jos", Bucovina e impanzita de sate cu numele asa: "Vicovu de Sus", "Brodina de Jos", "Horodnic de Sus", la bunica iesind din curte mergi ba "in sus" spre biserica, ba "in jos" spre moara.

La doar doua strazi mai incolo, cartierul e complet diferit, strazile sunt mai ample, mai aerisite, fara rufe pe balcon, iar lumea nu mai are aerul modest, de fiecare data cand iesim din bloc ma intriga cate ceva: ba vad vreo baba in vizon, ba vreo bona plina de copii, intr-o zi vazui echipament de golf, ca sa nu mai zic de o fata...imi zic, alta bona. Da' de unde, asteptand jos un mester, o vad iesind dupa zece minute cu un caine. Plimbatoare de caini de meserie, asa ceva nu mai vazusem de cand mergeam in Pedralbes...

Acuma, si susul e cu cantec...totul e in panta, ajung cu limba de un cot, caci duc caruciorul ca umbrela.

Deh, panorama are si ea un pret.