duminică, 29 ianuarie 2012

Tzatza




Cand eram tanara mamica si foarte copilaroasa inca, am scris trei randuri despre alaptat ca identitate feminina, ma bucur ca le-am regasit caci intr-un fel ma reintalniesc cu mine cea din mai 2007 (fata avea mai putin de un an).

Le reiau aici pentru mine, nu astept comentarii nici judecati, stiu ca am zis si ce nu trebuia, azi as tacea probabil.

Alaptatul ca identitate feminina

Alaptatul este strans legat, intre altele, de factorul emotional si psihologic.

Cunosc mame care de cate ori erau stresate sau preocupate de ceva faceau mastita . Personal am trecut pintr-un episod de stres care durat vreo doua luni in care mi s-au complicat problemele cu alaptatul.

Pe de alta parte am auzit mame care vorbesc despre "scarba" sau greata de a da piept bebelusului. Alaptatul e o componenta importanta a sexualitatii unei femei, ca face parte din viziunea despre noi insene, despre relatia cu propriul corp, fata de ideile preconcepute despre sexualitate, fata de celulita, acceptarea de sine si tot ce poate fi legat de integritatea emotionala.

O femeie care alapteaza isi descopera o parte a identititatii niciodata explorata inainte.
Pe de alta parte, odata razbite toate greutatile (nasterea si tot ce se leaga de primele dificultati, problemele de pus bine la piept, presiunile sociale si/sau familiale), pentru mine ca mama implinirea pe care mi-a adus-o alaptatul nu are egal cu nici o alta componenta a vietii de femeie.

As dori sa mentionez de asemenea ca mi se pare stupid sa citesc"dau lapte pentru imunitate, pentru ca e cel mai bun pentru copil etc etc". Eu dau lapte pentru ca asta e forma de viata pentru mine, e ceea ce mi se pare natural. Sa ma scarpin dupa urechea stanga cu piciorul drept mi se pare sa dau lapte matern cu biberonul, daca pot sta acasa cu copilul. Ca si tot ce e accesoriu interpus intre san si copil, de tip aparatoare etc.

Nu dau piept ca sa am un X% mai putin de probabilitate sa fac cancer la san, sau ca in viitor copilul meu sa nu fie obez sau sa aiba colesterolul scazut. Nu dau piept ca un sacrificiu fiindca laptele de formula trebuie cumparat, pur si simplu dau piept fiindca face parte din etapa actuala din viata mea, fara de care nu m-as simti eu.
Pieptul e strans legat de increderea in sine, de autostima construita pana a deveni mama.
La o mama care alapteaza, sanul e primul obiectiv atacat in caz de criza.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu