Ochii

Ai vazut si tu documentarul ala in care ni se arata in cateva secunde cum e viata unei flori sau a unui fluture, de la tulpina verde, mugure, boboc, floare pe toata pirueta, ofilire?

Asa am trait acum vreun an trecerea timpului peste mine. Intr-o buna zi am simtit cum imbatranesc, in secundele alea interminabile mi s-a pus stampila pe ultimul cincinal.

Ochii au primit medalia. Dintr-o data - cum altfel, intr-o dimineata - am simtit un laser cu mii de intepaturi precise si foarte iuti pe pielea pleoapelor, ma durea panza fina de pe ochi ca un atac de insecte minuscule incarcate de cruzime. In fata oglizii am vazut reportajul pe pielea mea: in sapte secunde m-am umplut de riduri, semnul tuturor noptilor dantuite.

N-am fost deloc la chefuri cand eram tanara. Nu ma plang, am recuperat cu varf si indesat.

De cand am vazut creponarea asta in oglinda am inteles ca toate cremele din tinerete erau o tampenie. Acuma da, sunt justificate.